Photography Exercises

28.03.2011

Acuarelă


"În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţă lentă,
Monotonă,
Inutilă
Şi absentă...

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână..."
("Acuarelă" - Ion Minulescu)

22.03.2011

Dincolo de noi


"Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit cu bunul Dumnezeu -
Eu coboram mâhnit din conştiinţa mea,
Iar El urca surâzător spre ea!…

Şi ne-am oprit la jumătatea scării
Încrucişându-ne în clipa-ntâmpinării
Săgeţile perechilor de ochi ca de-obicei -
Ah! ochii Lui cum seamănă cu ochii mei!

Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit din nou cu Dumnezeu -
El cobora solemn din conştiinţa mea,
Iar Eu urcam surâzător spre ea!…"

(Ion Minulescu - "Drum crucial")

17.03.2011

Dormi dulce somn netulburat


"Dormi dulce somn netulburat
În flori şi în dantele,
Dormi că ţi-au pălit mâinile
În grelele inele.

Dormi rece somn ne'nfiorat
De gânduri, nici de vise,
Dormi că ţi-au rănit pleoapele
Făcliile aprinse.

Dormi veşnic somn îmbălsămat
În beznă şi-n uitare,
Dormi că ţi-a muşcat buzele
A Morţii sărutare."

( "Dormi" - Mateiu Ion Caragiale)

16.03.2011

Edict


"Pot să fiu uitat, pentru că
nu ţin la braţe, pot să-mi lipsească.
Pot fi părăsit, pentru că
nu-mi iubesc picioarele, pot merge
şi cu aerul.
Pot fi lăsat singur, pentru că
sângele meu se varsă în mare
oricum.
E loc. Toate coastele s-au ridicat
ca nişte bariere.
E lumină destulă. Privirile mele
nu văd decât o singură mască.
Dar ea nu exista încă,
aşa ca e loc, e loc, este."

( "Edict" - Nichita Stănescu)

09.03.2011

Adevărata dragoste preferă şoapta


“Există un risc al vorbelor frumoase. Să ne obişnuim cu ele şi să le repetăm din rutină. În loc să iubim, ne declarăm iubirea. Iar acest risc este şi mai grav când totul decade în retorica de circumstanţă. Nu cred în cei care îşi vociferează dragostea pe toate răspântiile. Poate mă înşel, dar am fost totdeauna convins că adevărata dragoste te strânge de gât, nu te împinge la triade. Ea preferă şoapta şi uneori chiar tăcerea, iar dacă e nevoită să iasă în scena, sub reflectoare, se simte stingherită. Nu pentru că nu i-ar plăcea sărbătoarea, ci pentru că se teme să nu pară teatrală.

Fireşte, ştiu că o dragoste trebuie totuşi mărturisită din cănd în când. Nu neapărat pentru alţii, ci pentru bucuria de a o mărturisi.”

(Polemici cordiale - Octavian Paler)

08.03.2011

Femeia


"Cine nu a văzut o femeie aplecându-se ca o mângâiere peste oamenii nimănui? Cine nu a văzut-o mângâind un cap de copil sau săturând un sărac? Femeia este mult mai înțelegătoare decât bărbatul față de tot ceea ce înseamnă viață: ea iubește florile, iubește păsările și animalele, iubește oamenii.

Femeia are simțul mult mai fin al situațiilor morale, trăiește mult mai adânc decât bărbatul încercările interioare ale ființei apropiate; ea se transpune în întregime în locul altuia, mergând până la depersonalizare. Cugetul ei și făptura ei surprind mai repede și simt mai adânc durerile și bucuriile celor apropiați.

Pentru a fi înțeleasă, femeia trebuie văzută în expresiunile caracteristice ale naturii sale. Femeia sportivă, intelectuală sau avocată sunt tot atâtea chipuri întoarse ale firii. Armonia cusmică le refuză.
Supusă unui destin al pasiunii, ea este legată de tot ceea ce îi imbogățește zilele; de la cele mai însemnate până la cele mai gratuite lucruri, toate o interesează, o cheamă, o farmecă. Dorința puternică și continuu împrospătată de a-și îmbogăți viața și totodată nevoia de dăruire dezinteresată fac din femeie o ființă în pemanentă vibrație și îndemn.

Femeia însuflețește totul, învăluie lucrurile cu cântec și caută fără încetare firele ascunse ale țesăturii vieții. Secretul său aci stă: în legătură permanentă cu izvoarele vieții. Ființă încă netulburată de erorile intelectualismului, ea are mai adânc simțul just al fiecărei situații sau lucru, are mai sigură intuiția lucrurilor neschimbătoare. Cum altfel s-ar explica plinătatea și focul rugăciunilor sale? Cum s-ar explica plânsul luminat de razele bucuriei ce-i străbat adesea chipul?
Orice ar face, femeia nu se joacă; ea se mișcă direct și viu, suferă și se bucură plin.
Femeia cunoaște adevăratele flori nemuritoare ale vieții. Buzele ei deosebesc aromele de uscăciune. De aceea pasul îi este sigur atunci când e vorba să pornească pe drumul rodniciilor sale.

Femeia, femeia adevărată, nu trebuie căutată în laborator și nici în salon, ci în cămin și în pajiști. Iubită, soție, mamă sau soră, femeia apare în viața noastră ca un îndemn la dragoste și milă. Dincolo de rătăcirile cetății moderne, o găsim frumoasă și mângâietoare, sensibilă tuturor semnelor curate și înălțătoare."

("Îndemn la simplitate - Femeia" - Ernest Bernea)

03.03.2011

dull colours


"Pentru ce-am plecat,
Unde mă îndrept?
S-au întunecat
Sensurile-n piept,
Dar o flacără
Mă cheamă acolo
Sub straturi de nea
Şi vreau să treacă
Liniştea mea."

("Dor" - Nicolae Labiş)

02.03.2011

Prico


Prico, adu-ne Primăvaraaaa !!!

01.03.2011

Intimacy


O primăvară minunată!