“Există un risc al vorbelor frumoase. Să ne obişnuim cu ele şi să le repetăm din rutină. În loc să iubim, ne declarăm iubirea. Iar acest risc este şi mai grav când totul decade în retorica de circumstanţă. Nu cred în cei care îşi vociferează dragostea pe toate răspântiile. Poate mă înşel, dar am fost totdeauna convins că adevărata dragoste te strânge de gât, nu te împinge la triade. Ea preferă şoapta şi uneori chiar tăcerea, iar dacă e nevoită să iasă în scena, sub reflectoare, se simte stingherită. Nu pentru că nu i-ar plăcea sărbătoarea, ci pentru că se teme să nu pară teatrală.
Fireşte, ştiu că o dragoste trebuie totuşi mărturisită din cănd în când. Nu neapărat pentru alţii, ci pentru bucuria de a o mărturisi.”
(Polemici cordiale - Octavian Paler)
O dragoste nemarturisita. Aceea e dragoste :D. Deci, il contrazic pe Paler.
RăspundețiȘtergereNu pare un răspuns venit de la o Păcătoasă, ţi-ai mistui inutil energiile, părerea mea. Nu zic că deţinea domnul Paler adevărul absolut, dar şi cu nemărturisirea asta, adolescentină aşa... m-ai dat gata... :)
RăspundețiȘtergereio zic ca se urla...in nici un caz in soapta!
RăspundețiȘtergereMa regasesc in cuvintele scriitorului Paler si iti multumesc pentru postare.
RăspundețiȘtergere@Lanuldesecară: autorul vorbea de adevărata dragoste... e relativ, desigur.. poate că în asta constă şi farmecul/valoarea ei :)
RăspundețiȘtergere@Vera: mă bucur! ... şi cu plăcere... :)
Mi-au placut enorm cuvintele scriitorului Paler si mi-au dat de gandit.....merci.
RăspundețiȘtergerete mai aştept, Ana Maria! o zi faină iţi doresc în continuare şi... meditativă :)
RăspundețiȘtergerefff tare
RăspundețiȘtergere