Invitaţie la spectacol

"Un spectacol caraghios, domnii mei,
Aruncaţi, dar, cu ce vreţi!
Lumea se piaptănă cu o furculiţă,
Minerală, feroce, narcisistă.
Un spectacol de periferie,
Inventat într-o cameră minusculă.
Aruncaţi cu ce vreţi!
Nebunii se plimbă
Ca la ospiciu
Numai că în haine colorate,
Paralizând normalitatea.
Hai, aruncaţi cu ce vreţi!
Fără scrupule, murmuraţi
Printre dinţi, cuvinte sanguine!
Biletele s-au vândut demult,
A mai rămas un loc. E gratis.
Un gunoier, cu fes mirosind a gaz,
Se tot piteşte într-un colţ.
Îi spun: e gratis!
Nu m-aude, se tot piteşte
Rumegând zbârcite cuvinte
Sanguine."

("Invitaţie la spectacol" - Mirela Burhuc)

Mărturisire

"M-atârn de frânghia ce lunecă în mine
si-n respirări, sărutul, îl dedau murit,
un paradox mi-e aerul din vine
căci paradisul meu e dincolo-nflorit."

(Mirela Burhuc - "Mărturisire")

soarele s-a topit şi a curs pe pământ...

"Seceta a ucis orice boare de vânt.
Soarele s-a topit şi a curs pe pământ.
A rămas cerul fierbinte şi gol.
Ciuturile scot din fântână nămol.
Peste păduri tot mai des focuri, focuri
Dansează sălbatice, satanice jocuri."

(Nicolae Labiş - fragment "Moartea căprioarei")